De la începutul nebuniei COVID-19, în Europa, în februarie 2020, am fost surprins de măsurile luate ca răspuns la pandemie și cel mai adesea nu le-am susținut. Am fost printre primii români care au semnat The Great Barrington Declaration (1) redactată de Martin Kulldorff (profesor la Universitatea Harvard), Sunetra Gupta (profesor la Universitatea Oxford) și Jay Bhattacharya (profesor la Universitatea Stanford), cea mai organizată inițiativă împotriva lockdown-ului, declarație care pledează pentru „protecția concentrată și realistă”. Motivele mele de disidență față de politicile oficiale au fost de ordin medical, etic, filozofic și legal. Am adus argumente pentru a susține această poziție, iar unele dintre raționamentele mele sunt acceptate astăzi pe cât de atacate au fost atunci. În aceea perioadă, argumentele oponenților au constat în insulte, etichete și în faptul că nu aș avea expertiză în domeniu – fiind medic legist. Nu am răspuns, deoarece nu am vrut să bagatelizez o problemă atât de importantă. Acum pot să răspund. În ceea ce privește expertiza mea: am dublă specializare (anatomie patologică și medicină legală), am studii juridice, am lucrări publicate în probleme de sănătate publică și sunt recunoscut pentru contribuția la dezvoltarea Bioeticii. Plus experiența de 50 de ani în sistemul de sănătate. Dar și dacă nu aș fi avut expertiza sau expierența trebuiau analizate argumentele. Ce ar fi să-i criticăm pe toți cei care își exprimă opinii în afara ariilor lor de expertiză? Ar trebui să criticăm orice epidemiolog, care face prescripții despre politica sanitară, orice anestezist care impune măsuri de sănătate publică, orice hematolog care introduce delictul de opinie etc. Problema COVID, având în vedere numeroasele sale fațete, este cel mai bine abordată prin ascultarea a cât mai multor voci a unor oameni cu perspective diferite și tipuri diferite de expertiză. Am fost criticat și pentru că nu sunt dispus să „urmez știința oficială” și să „ascult experții”. Este adevărat. Încă din anii 2000 am publicat articole despre pericolele transformării științei într-o religie, despre abandonarea spiritului critic și „osificarea științei oficiale”, despre primejdia „dictaturii sănătății publice”, a „dictaturii politico-medicale”. Viața mi-a confirmat aceste temeri.
Răspunsul global la recenta pandemie de coronavirus a relevat o criză etică în sănătatea publică. Politicile urmate pot fi considerate inacceptabile conform normelor de etică a sănătății publice.
Cu peste șapte decenii în urmă, Donald Henderson (cel care a condus campania OMS de eradicare a variolei) și alții identificau un „principiu primordial” (2, 3) în combaterea pandemiilor și anume:
„Comunitățile care se confruntă cu epidemii… răspund cel mai bine și cu cea mai mică anxietate atunci când funcționarea socială normală a comunității este cel mai puțin perturbată”.
Pe baza acestui principiu s-au fundamentat reguli de aplicare (4, 5, 6, 7, 8):
- Pentru a justifica impunerea unor intervenții de sănătate publică potențial împovărătoare este necesara existența dovezilor privind beneficiile probabile.
- Acolo unde se așteaptă ca două intervenții să fie eficiente, trebui selectată intervenția care implică cele mai puține daune (alternativa cea mai putin restrictivă).
- Poverile (și/sau daunele) urmare a intervenției trebuie să fie depășite de beneficiile obținute (proporționalitatea).
- Intervenția trebuie implementată (și sarcinile impuse) într-o manieră echitabilă, nediscriminatorie.
- Trebuie să existe procedurile legale adecvate și rapide prin care persoanele fizice să aibă dreptul de a face apel.
- Elaborarea politicilor trebuie să fie transparentă și democratică.
Mai mult, un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2019, privind intervențiile non-farmaceutice (NPI) în timpul pandemiilor, exprima rezerve majore față de următoarele măsuri (indiferent cât de gravă este amenințarea pandemica) (9):
- Urmărirea contactelor (deoarece aceasta este costisitoare și adesea inutilă pentru o infecție pe scară largă sau cu răspândire rapidă).
- Carantina obligatorie a persoanelor expuse (deoarece aproape fiecare individ va fi expus mai devreme sau mai târziu la un virus pandemic).
- Screening-ul de intrare și de ieșire (deoarece acesta s-a dovedit a fi ineficient).
- Închiderea frontierelor (deoarece acestea impun costuri mari, sunt adesea discriminatorii și implică restrângerea excesivă a drepturilor cetățenilor).
Existau deci principii etice ce trebuiesc respectate într-o pandemie (10, 11, 12) și anume:
(1) asigurarea unui beneficiu maxim și un prejudiciu minim,
(2) realizarea dreptății
(3) eliminarea inegalității în sănătate
(4) realizarea transparenței și
(5) respectarea autonomiei, confidențialității și a drepturilor omului.
Urmând aceste principii, răspunsurile de sănătate publică la o pandemie ar trebui să fie sustenabile, plecând de la premiza că virusurile pandemice vor deveni endemice și vor provoca boli timp de mulți ani (13).
Este evident că, în combaterea pandemiei COVID-19, nici o măsura nu a respectat aceste principii. Multe țări, inclusiv România, au optat pentru a impune restricții severe asupra comportamentului și activității economice pentru perioade semnificative de timp, fără dovezi științifice. Decidenții s-au iluzionat că vor eradica virusul (lucru probabil imposibil) având obiectivul nerealist „zero Covid”; o iluzie cu atât mai mult cu cât se presupune că SARS-Cov-2 va continua să evolueze, așa cum o fac alți viruși, cu unele variante noi în ceea ce privește atât transmiterea (așa cum s-a vazut), cât și boala. Din acest motiv și din altele pare cel puțin ciudat că s-a lansat un nou concept – lockdown.
Termenul de lockdown nu a existat în sanatatea publică de dinainte de 2020, când se folosea uzual termenul de carantină (quarantine în engleza). Lockdown-ul era caracteristic pentru sistemul penitenciar și însemna închiderea pușcăriașilor în celule, ca măsură de securitate, atunci când exista un conflict în închisoare.
China a utilizat, ca metoda non-farmaceutică de combatere a epidemiei COVID-19, blocarea totală a unor orașe sau regiuni, Italia a imitat-o, iar Neil Ferguson a folosit termenul de lockdown („blocare”) în documentele din Regatul Unit pentru a se referi la combinația dintre distanțarea socială în masă, izolare și carantină, închiderea școlilor și universităților și închiderea locurilor de muncă (14). Termenul a devenit rapid asociat cu aplicarea coercitivă și punitivă (contravențională sau penală) a unor astfel de politici, inclusiv restricții draconice ale libertăților cetățenilor (15). Blocajele nu numai că au implicat restricții semnificative ale libertății, ci au fost adesea însoțite de implicarea poliției și armatei, sancțiuni financiare mari pentru încălcarea ordinelor de sănătate publică (inclusiv pentru copii) și în numeroase cazuri închisoare pentru cei care nu se conformează (16).
Masurile au fost justificate de autorități (și acceptate de o mare parte a populației) prin gravitatea bolii și noutatea acesteia. Dacă pentru o perioadă scurtă (1-2 luni) de la începerea pandemiei aceste argumente pot fi acceptate, ulterior aceastea nu mai au justificare. Pe tot parcursul pandemiei au apărut dovezi că astfel de măsuri nu numai că au fost ineficiente,dar au produs daune ireparabile.
Caracteristici epidemiologice arătau că mare parte din măsurile din lockdown erau exagerate și ineficiente. Datele din China de la începutul anului 2020 au oferit dovezi clare că COVID-19 aveao rată globală a letalității de 2,3% (la sfârșitul pandemiei a fost de 0,68 – 0,90%), cu un risc major pentru adulții în vârstă și riscuri foarte scăzute pentru adulții tineri și copii (17). Transmiterea virală a fost exclusiv aeriana, în medii interioare, rapoartele de transmitere în aer liber fiind extrem de rare (18). Studiile ulterioare (din 2020 și 2021) au confirmat acest lucru (19, 20, 21). Persoanele peste 65 ani având comorbidități aveau un risc de peste 1000 de ori pentru o formă severă sau fatală în timp ce copiii și tinerii erau, de regulă, purtatori sănătoși și excepțional făceau forme foarte ușoare (20). Până în august 2022, existau zero cazuri de transmitere în aer liber confirmate prin secvențierea filogenetică a virusului în literatura științifică revizuită (8). Mai mult,majoritatea persoanelor izolate din cauza expunerii la un caz infecțios, nu se infectau. Madewell, Yang și colab. au constatat că cel mai mare risc de a se infecta după expunerea în familie era < 20% (22).
Din precedentele pandemiiexistau dovezi că măștile de față din pânză au fost ineficiente (23) și de aceea Organizația Mondială a Sănătății a recomandat inițial să nu se folosească pentru COVID-19 (24). Cu toate acestea purtarea măștii în mediu extern sau în interior a fost impusă comunității deși nu au contribuit la reducerea semnificativă a transmiterii virusurilor respiratorii (25). În singurile studii randomizate controlate publicate până în prezent, Bundgaard, Bundgaard și colab. (2021) și Abaluck, Kwong și colab. (2022) au constatat că măștile folosite în pandemia COVID-19 au fost asociate cu beneficii mici sau deloc semnificative și că măștile din pânză nu au oferit niciun beneficiu (26, 27). În schimb, daunele mascării în masă a populației au inclus întreruperea comunicării verbale normale (cu consecințe grave pentru cei cu deficiențe de bază în acest domeniu), apariția sau agravarea unor afecțiuni respiratorii, daune economice legate de miliardele de dolari cheltuite pe măști și daune ale mediului determinate de măștile de unică folosință (28).
Lockdown-ul a produs mult mai multe daune decât pandemia propriu-zisă. Efectul acestuia la reducerea incidenței COVID-19 și a transmiterii virusului SARS-CoV-2 a fost mult mai mic decât s-a prognozat. Mai mult, există studii care afirmă, astăzi, că o durată mai scurtă sau intervenții mai puțin stricte (de exemplu, mai puține restricții asupra activităților în aer liber, mai puține închideri de școli sau mai puține intervenții ale poliției) ar fi produs rezultate mult mai bune (29, 30).
Exemplele de intervenții cu dovezi minime sau fără dovezi de beneficii semnificative includ toate restricțiile de sănătate publică în spații exterioare bine ventilate, utilizarea măștilor de pânză, controlul la intrare și ieșire (de exemplu, verificarea temperaturii) și utilizarea ecranelor din plastic și alte intervenții similare ca bariere ale interacțiunilor umane normale.
Exemple de intervenții cu prejudicii excesive includ închiderile prelungite de școli și universități; politici în spitale, la granițe și în alte situații care au împiedicat interacțiunea umană în momente importante (de exemplu, nașteri, decese sau îngrijirii la sfârșitul vieții).
Măsurile coercitive cvasiuniversale au creat daune cumulate enorme la nivel comunitar și individual (31, 32, 33).
Lockdown-ul a condus la o creștere a violenței familiale și a infracționalității generale la nivel mondial (34, 35, 36, 37),deteriorarea sănătății mintale, perturbarea screening-ului și a asistenței medicale pentru bolile netransmisibile și creșteri semnificative ale factorilor de risc pentru sănătate, cum ar fi obezitatea și consumul excesiv de alcool (38). La nivel mondial, multe dintre aceste daune au fost suportate de adulții tineri, dar mai ales de copiii. În țările cu venituri mici și medii, a crescut numărul deceselor la cei cu vârsta sub 5 ani (care nu sunt cauzate de coronavirus), au existat milioane de căsătorii între copii și majori, întreruperi ale programelor non-COVID etc. Copiii din mai multe țări au suferit, de asemenea, pierderi semnificative în ceea ce privește școlarizarea din cauza închiderii prelungite a școlilor (39, 40).
Daune au creat și intervențiile dovedite nu numai ca ineficiente, dar care au contribuit fie la raspandirea virusului, fie la „sufocarea spitalelor” – cum au fost triajul extins sau certificatul verde.
Un argument folosit în mod obișnuit pentru lockdown este că, fără el, sistemul de sănătate și spitalele vor fi copleșite. A fost utilizat pentru a justifica orice restricție aplicată pe perioade foarte lungi de timp. În realitate, triajul extins, „vânarea” purtătorilor sănătoși (rebotezați „bolnavi asimptomatici”) și internarea obligatorie au fost cele care au creat presiune pe sistem și spitale. Presiunea asupra unui sistem de sănătate trebuie luată în considerare în combinație cu alte costuri și beneficii și poate fi diminuată prin masuri mai ușoare și mai puțin autoritariste, cu cât mai puține daune aduse țesutului social.
Multe țări au implementat permise sau certificate de sănătate COVID-19 pentru a promova o revenire mai sigură la normalitate. Aceste permise au fost propuse ca o modalitate de a dovedi că cineva a fost vaccinat, s-a vindecat de boală sau are rezultate negative la un test de diagnostic. Din februarie până în septembrie 2021, 129 de țări au solicitat un anumit tip de certificat de vaccinare de la populația lor sau de la cei care doresc să intre pe teritoriul lor fără a fi nevoiți să se izoleze sau să respecte vreo carantină (41). OMS a declarat mai întâi, în februarie 2021, că nu susține ideea pașapoartelor de vaccinare, deoarece nu există nicio garanție că vor preveni răspândirea virusului (42) pentru ca apoi, în august 2021, sa le accepte (43). Certificatele au indus un sentiment de siguranță și persoanele posesoare nu au mai luat nicio măsură de protecție, putând fi, fără știința și voința lor, dar cu voia autorităților, vectori de răspândire a virusului. Aceasta deoarecerezultatele testelor de diagnosticare au marje mari de eroare (până la 20-30%) și depind de mulți factori, precum timpul de dezvoltare a bolii, calitatea probei, biologia pacientului, sensibilitatea testului etc. (44, 45, 46, 47, 48, 49), iar cei vaccinați anti-COVID nu numai că pot fi purtători de viruși, dar se pot îmbolnăvi. În schimb, aceste documente au încălcat autonomia persoanei, dreptul la viața privată și au produs discriminarea și stigmatizarea unui segment important din populație.
Costurile economico-sociale mari ale lockdown-lui constituie, de asemenea, daune în măsura în care resursele ar fi putut fi mai bine direcționate pentru a produce beneficii mai mari pentru sănătate sau alte beneficii sociale (50). Criza economică, inflația sunt urmare a acestui tip de abordare.
Cele mai mari daune le-a adus lockdown-ul libertăților cetățenești. Este un fapt regretabil că preocuparea față de libertăți a fost abandonată în ultimii ani, iar această realiniere preexistentă interacționează cu dezbaterile privind lockdown-ul. Preocuparea față de încalcarea drepturilor omului, efectele dezastruoase ale politicilor actuale au fost subiecte total neglijate în timpul pandemiei. Godfrey-Smith sublinia „Politica din ultimii ani a fost ghidată de epidemiologi și ofițeri din domeniul sănătății – oameni limitati, cu un accent profesionist pe un singur tip de rău… Rezultatul a fost suprimarea unor libertăți de bază” (51). Răspunsul la COVID-19 prin lockdown a implicat restricții extreme ale libertății individuale. Încălcările esențiale s-au referit la libertatea de mișcare, libertatea de asociere, libertatea de a protesta, libertatea de exprimare, libertatea de credință, libera alegere a ocupației, libera alegere a unui act medical și confidențialitatea. Lockdown-ul a fost acceptat deoarece guvernele și specialiști limitați sau interesați au propagat ideea de frică de boală, și asta s-a întâmplat cu susținerea continuă a mass-mediei, a unor lideri de opinie, a unor reprezentanți ai mediului academic medical. Este greu de admis că toți cei care au gestionat pandemia erau incompetenți, nu cunoșteau regulile eticii sănătății publice sau nu aveau informațiile complete. Toate datele prezentate aici au fost publicate și accesibile în timpul pandemiei. Singura explicație este că au fost corupți de puterea pe care au căpătat-o la debutul pandemiei și au dorit să o mențină propunând, după cum afirmă Jamrozik (8), o „nouă normalitate”. Un „nou tip de democrație” în care există o putere necenzurată de cetățeni, cu blocaje sociale și politice impuse de poliție și armată, cu interdicții pentru cetățeni, cu sancțiuni aspre pentru nerespectarea politicilor restrictive de sănătate publică adică altfel spus o dictatură politico-medicală.
În concluzie, lockdown-ul este un concept nou și periculos, un mod de a instaura un regim autoritar cu o justificare medicală.
P.S.1. În pandemie, a existat o știre cu o femeie de 70 de ani din România, căreia i-au fugit găinile din curte, a ieșit în stradă să le recupereze (înafara orelor premise de autorități) și a fost amendată cu 5000 lei. A scăpat ieftin. În Marea Britanie, în aceiași perioadă, luptele cu bulgări de zăpadă în aer liber, au fost considerate foarte periculoase (deoarece ar facilita transmiterea virală!!!) așa că zece studenți, care au inițiat o luptă cu bulgări de zăpadă într-un parc, au fost amendați cu 10.000 de lire sterline fiecare.
P.S.2. Bibliografie
1. The Great Barrington Declaration gbdeclaration.org
2. Inglesby TV, Nuzzo JB, O’Toole T, Henderson DA. Disease mitigation measures in the control of pandemic influenza. Biosecur Bioterror. 2006;4(4):366-75. doi: 10.1089/bsp.2006.4.366. PMID: 17238820.
3. Henderson DA, Courtney B, Inglesby TV, Toner E, Nuzzo JB. Public health and medical responses to the 1957-58 influenza pandemic. Biosecur Bioterror. 2009 Sep;7(3):265-73. doi: 10.1089/bsp.2009.0729. PMID: 19656012.
4. Tulchinsky TH. Ethical Issues in Public Health. Case Studies in Public Health. 2018:277–316. doi: 10.1016/B978-0-12-804571-8.00027-5. Epub 2018 Mar 30. PMCID: PMC7149338.
5. Jamrozik E, Selgelid MJ. Surveillance and control of asymptomatic carriers of drug-resistant bacteria. Bioethics. 2019 Sep;33(7):766-775. doi: 10.1111/bioe.12642. PMID: 31423608.
6. Childress JF, Faden RR, Gaare RD, Gostin LO, Kahn J, Bonnie RJ, Kass NE, Mastroianni AC, Moreno JD, Nieburg P. Public health ethics: mapping the terrain. J Law Med Ethics. 2002 Summer;30(2):170-8. doi: 10.1111/j.1748-720x.2002.tb00384.x. PMID: 12066595.
7. Michael J. Selgelid, A Moderate Pluralist Approach to Public Health Policy and Ethics, Public Health Ethics, Volume 2, Issue 2, July 2009, Pages 195–205, doi.org/10.1093/phe/php018
8. Jamrozik E. Public health ethics: critiques of the „new normal”. Monash Bioeth Rev. 2022 Jun;40(1):1-16. doi: 10.1007/s40592-022-00163-7. Epub 2022 Sep 27. PMID: 36167921; PMCID: PMC9514707.
9. World Health „Organization Non-pharmaceutical public health measures for mitigating the risk and impact of epidemic and pandemic influenza: annex: report of systematic literature reviews”, 2019 WHO, Geneva, Switzerland.
who.int/publications/i/item/non-pharmaceutical-public-health-measuresfor-mitigating-the-risk-and-impact-of-epidemic-and-pandemic-influenza
10. McClung N, Chamberland M, Kinlaw K, Bowen Matthew D, Wallace M, Bell BP, Lee GM, Talbot HK, Romero JR, Oliver SE, Dooling K. The Advisory Committee on Immunization Practices’ Ethical Principles for Allocating Initial Supplies of COVID-19 Vaccine – United States, 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2020 Nov 27;69(47):1782-1786. doi: 10.15585/mmwr.mm6947e3. PMID: 33237895; PMCID: PMC7727606.
11. Leadbeater BJ, Dishion T, Sandler I, Bradshaw CP, Dodge K, Gottfredson D, Graham PW, Lindstrom Johnson S, Maldonado-Molina MM, Mauricio AM, Smith EP. Ethical Challenges in Promoting the Implementation of Preventive Interventions: Report of the SPR Task Force. Prev Sci. 2018 Oct;19(7):853-865. doi: 10.1007/s11121-018-0912-7. PMID: 29936579; PMCID: PMC6182388.
12. Saleh BM, Aly EM, Hafiz M, Abdel Gawad RM, El Kheir-Mataria WA, Salama M. Ethical Dimensions of Public Health Actions and Policies With Special Focus on COVID-19. Front Public Health. 2021 Aug 2;9:649918. doi: 10.3389/fpubh.2021.649918. PMID: 34409003; PMCID: PMC8365183.
13. Heriot GS, Jamrozik E. Imagination and remembrance: what role should historical epidemiology play in a world bewitched by mathematical modelling of COVID-19 and other epidemics? Hist Philos Life Sci. 2021 Jun 7;43(2):81. doi: 10.1007/s40656-021-00422-6. PMID: 34100155; PMCID: PMC8183318.
14. Neil M Ferguson, Daniel Laydon, Gemma Nedjati-Gilani, Natsuko Imai, Kylie Ainslie, Marc Baguelin, Sangeeta Bhatia, Adhiratha Boonyasiri, Zulma Cucunubá, Gina Cuomo-Dannenburg, Amy Dighe, Ilaria Dorigatti, Han Fu, Katy Gaythorpe, Will Green, Arran Hamlet, Wes Hinsley, Lucy C Okell, Sabine van Elsland, Hayley Thompson, Robert Verity, Erik Volz, Haowei Wang, Yuanrong Wang, Patrick GT Walker, Caroline Walters, Peter Winskill, Charles Whittaker, Christl A Donnelly, Steven Riley, Azra C Ghani. Impact of non-pharmaceutical interventions (NPIs) to reduce COVID-19 mortality and healthcare demand, Imperial College COVID-19 Response Team, 16 March 2020, imperial.ac.uk/media/imperial-college/medicine/sph/ide/gida-fellowships/Imperial-College-COVID19-NPI-modelling-16-03-2020.pdf
15. Soutphommasane T, Stears M. Fear, freedom and political culture during COVID-19. Monash Bioeth Rev. 2022 Jun;40(1):110-119. doi: 10.1007/s40592-022-00157-5. Epub 2022 Jun 15. PMID: 36053481; PMCID: PMC9438370.
16. Yan Y, Malik AA, Bayham J, Fenichel EP, Couzens C, Omer SB. Measuring voluntary and policy-induced social distancing behavior during the COVID-19 pandemic. Proc Natl Acad Sci U S A. 2021 Apr 20;118(16):e2008814118. doi: 10.1073/pnas.2008814118. PMID: 33820846; PMCID: PMC8076999
17. The Novel Coronavirus Pneumonia Emergency Response Epidemiology Team. The epidemiological characteristics of an outbreak of 2019 novel coronavirus diseases (COVID-19) in China, pesquisa.bvsalud.org/global-literature-on-novel-coronavirus-2019-ncov/resource/en/czh-933
18. Qian H, Miao T, Liu L, Zheng X, Luo D, Li Y. Indoor transmission of SARS-CoV-2. Indoor Air. 2021 May;31(3):639-645. doi: 10.1111/ina.12766. Epub 2020 Nov 20. PMID: 33131151.
19. Salje H, Tran Kiem C, Lefrancq N, Courtejoie N, Bosetti P, Paireau J, Andronico A, Hozé N, Richet J, Dubost CL, Le Strat Y, Lessler J, Levy-Bruhl D, Fontanet A, Opatowski L, Boelle PY, Cauchemez S. Estimating the burden of SARS-CoV-2 in France. Science. 2020 Jul 10;369(6500):208-211. doi: 10.1126/science.abc3517. Epub 2020 May 13. Erratum in: Science. 2020 Jun 26;368(6498): PMID: 32404476; PMCID: PMC7223792.
20. Spiegelhalter D. Use of „normal” risk to improve understanding of dangers of covid-19. BMJ. 2020 Sep 9;370:m3259. doi: 10.1136/bmj.m3259. PMID: 32907857.
21. Bulfone TC, Malekinejad M, Rutherford GW, Razani N. Outdoor Transmission of SARS-CoV-2 and Other Respiratory Viruses: A Systematic Review. J Infect Dis. 2021 Feb 24;223(4):550-561. doi: 10.1093/infdis/jiaa742. PMID: 33249484; PMCID: PMC7798940.
22. Madewell ZJ, Yang Y, Longini IM Jr, Halloran ME, Dean NE. Household Secondary Attack Rates of SARS-CoV-2 by Variant and Vaccination Status: An Updated Systematic Review and Meta-analysis. JAMA Netw Open. 2022 Apr 1;5(4):e229317. doi: 10.1001/jamanetworkopen.2022.9317. PMID: 35482308; PMCID: PMC9051991.
23. MacIntyre CR, Seale H, Dung TC, Hien NT, Nga PT, Chughtai AA, Rahman B, Dwyer DE, Wang Q. A cluster randomised trial of cloth masks compared with medical masks in healthcare workers. BMJ Open. 2015 Apr 22;5(4):e006577. doi: 10.1136/bmjopen-2014-006577. PMID: 25903751; PMCID: PMC4420971.
24.World Health Organization. 2020. Advice on the use of masks in the community, during home care and in health care settings in the context of the novel coronavirus (2019-nCoV) outbreak: interim guidance, 29 January 2020. World Health Organization.
who.int/publications/i/item/advice-on-the-use-of-masks-in-the-community-during-home-care-and-in-healthcare-settings-in-the-context-of-the-novel-coronavirus-(2019-ncov)-outbreak
25. Jefferson T, Del Mar CB, Dooley L, Ferroni E, Al-Ansary LA, Bawazeer GA, van Driel ML, Jones MA, Thorning S, Beller EM, Clark J, Hoffmann TC, Glasziou PP, Conly JM. Physical interventions to interrupt or reduce the spread of respiratory viruses. Cochrane Database Syst Rev. 2020 Nov 20;11(11):CD006207. doi: 10.1002/14651858.CD006207.pub5. Update in: Cochrane Database Syst Rev. 2023 Jan 30;1:CD006207. PMID: 33215698; PMCID: PMC8094623.
26. Bundgaard H, Bundgaard JS, Raaschou-Pedersen DET, von Buchwald C, Todsen T, Norsk JB, Pries-Heje MM, Vissing CR, Nielsen PB, Winsløw UC, Fogh K, Hasselbalch R, Kristensen JH, Ringgaard A, Porsborg Andersen M, Goecke NB, Trebbien R, Skovgaard K, Benfield T, Ullum H, Torp-Pedersen C, Iversen K. Effectiveness of Adding a Mask Recommendation to Other Public Health Measures to Prevent SARS-CoV-2 Infection in Danish Mask Wearers : A Randomized Controlled Trial. Ann Intern Med. 2021 Mar;174(3):335-343. doi: 10.7326/M20-6817. Epub 2020 Nov 18. PMID: 33205991; PMCID: PMC7707213.
27. Abaluck J, Kwong LH, Styczynski A, Haque A, Kabir MA, Bates-Jefferys E, Crawford E, Benjamin-Chung J, Raihan S, Rahman S, Benhachmi S, Bintee NZ, Winch PJ, Hossain M, Reza HM, Jaber AA, Momen SG, Rahman A, Banti FL, Huq TS, Luby SP, Mobarak AM. Impact of community masking on COVID-19: A cluster-randomized trial in Bangladesh. Science. 2022 Jan 14;375(6577):eabi9069. doi: 10.1126/science.abi9069. Epub 2022 Jan 14. PMID: 34855513; PMCID: PMC9036942.
28. Torres FG, De-la-Torre GE. Face mask waste generation and management during the COVID-19 pandemic: An overview and the Peruvian case. Sci Total Environ. 2021 Sep 10;786:147628. doi: 10.1016/j.scitotenv.2021.147628. Epub 2021 May 8. PMCID: PMC8105123.
29. Haug N, Geyrhofer L, Londei A, Dervic E, Desvars-Larrive A, Loreto V, Pinior B, Thurner S, Klimek P. Ranking the effectiveness of worldwide COVID-19 government interventions. Nat Hum Behav. 2020 Dec;4(12):1303-1312. doi: 10.1038/s41562-020-01009-0. Epub 2020 Nov 16. PMID: 33199859.
30. Sharma M, Mindermann S, Rogers-Smith C, Leech G, Snodin B, Ahuja J, Sandbrink JB, Monrad JT, Altman G, Dhaliwal G, Finnveden L, Norman AJ, Oehm SB, Sandkühler JF, Aitchison L, Gavenčiak T, Mellan T, Kulveit J, Chindelevitch L, Flaxman S, Gal Y, Mishra S, Bhatt S, Brauner JM. Understanding the effectiveness of government interventions against the resurgence of COVID-19 in Europe. Nat Commun. 2021 Oct 5;12(1):5820. doi: 10.1038/s41467-021-26013-4. PMID: 34611158; PMCID: PMC8492703.
31. Lawford-Smith, H. Was lockdown life worth living?. Monash Bioeth. Rev. 40, 40–61 (2022). https://link.springer.com/article/10.1007/s40592-022-00155-7
32. Pak A, Adegboye OA, McBryde ES. Are We Better-Off? The Benefits and Costs of Australian COVID-19 Lockdown. Front Public Health. 2021 Dec 2;9:798478. doi: 10.3389/fpubh.2021.798478. PMID: 34926400; PMCID: PMC8674450.
33. Lally M. A cost-benefit analysis of COVID-19 lockdowns in Australia. Monash Bioeth Rev. 2022 Jun;40(1):62-93. doi: 10.1007/s40592-021-00148-y. Epub 2022 Jan 28. PMID: 35088370; PMCID: PMC8794621.
34. Taub, A. (2020). A New COVID-19 Crisis: Domestic Abuse Rises Worldwide. New York Times.
nytimes.com/2020/04/06/world/coronavirus-domestic-violence.html
nytimes.com/2020/04/06/world/coronavirus-domestic-violence.html
35. Wanqing, Zhang. 2020. Domestic violence cases surge during COVID-19 epidemic. Sixth tone. 3rd March 2020. sixthtone.com/news/1005253
36.Graham-Harrison, Emma, Giuffrida, Angela, Smith, Helena and Ford, Liz. 2020. Lockdowns around the world bring rise in domestic violence. The Guardian.
theguardian.com/society/2020/mar/28/lockdowns-world-rise-domestic-violence .
37. Gupta, Alisha Haridasani and Stahl, Aviva. 2020. For abused women, a pandemic isolation presents its own dangers. The New York Times. 24 martie 2020.updateOct. 8 2021, nytimes.com/2020/03/24/us/coronavirus-lockdown-domestic-violence.html
38. Ipsos. 2021. „More than a third of Australians have gained weight during the pandemic – Ipsos survey.” from https://www.ipsos.com/en-au/more-third-australians-have-gained-weight-du….
39. Moscoviz, L., and D. K. Evans. 2022. “Learning loss and student dropouts during the covid-19 pandemic: A review of the evidence two years after schools shut down.“ Center for Global Development, Working Paper cgdev.org/publication/learning-loss-and-student-dropouts-during-covid-19-pandemic-review-evidence-two-years education4resilience.iiep.unesco.org/resources/2022/learning-loss-and-student-dropouts-during-covid-19-pandemic-review-evidence-two
40. Azevedo, Joao Pedro, Cojocaru, Alexandru, Montalva Talledo, Veronica,Narayan, Ambar, COVID-19 school closures, learning losses and intergenerational mobility,2023, education4resilience.iiep.unesco.org/resources/2023/covid-19-school-closures-learning-losses-and-intergenerational-mobility
41. Howell Beth, Which Countries Are Using COVID-19 Vaccine Passports?,MoveHub, October 28, 2021, movehub.com/blog/countries-using-covid-passports/
42. World Health Organization. 2021. Interim position paper: Considerations regarding proof of COVID-19 vaccination for international travellers. February 5. who.int/news-room/articles-detail/interim-position-paper-considerations-regarding-proof-of-covid-19-vaccination-for-international-travellers
43. World Health Organization, 2021 Smart Vaccination Certificate Working Group. World Health Organization. who.int/groups/smart-vaccination-certificate-working-group
44. Kucirka LM, Lauer SA, Laeyendecker O, Boon D, Lessler J. Variation in False-Negative Rate of Reverse Transcriptase Polymerase Chain Reaction-Based SARS-CoV-2 Tests by Time Since Exposure. Ann Intern Med. 2020 Aug 18;173(4):262-267. doi: 10.7326/M20-1495. Epub 2020 May 13. PMID: 32422057; PMCID: PMC7240870.
45. Centers for Disease Control and Prevention Overview of Testing for SARS-CoV-2, the virus that causes COVID-19, Updated Jan. 9, 2024, cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/testing-overview.html
46. Dinnes J, Deeks JJ, Adriano A, Berhane S, Davenport C, Dittrich S, Emperador D, Takwoingi Y, Cunningham J, Beese S, Dretzke J, Ferrante di Ruffano L, Harris IM, Price MJ, Taylor-Phillips S, Hooft L, Leeflang MM, Spijker R, Van den Bruel A; Cochrane COVID-19 Diagnostic Test Accuracy Group. Rapid, point-of-care antigen and molecular-based tests for diagnosis of SARS-CoV-2 infection. Cochrane Database Syst Rev. 2020 Aug 26;8(8):CD013705. doi: 10.1002/14651858.CD013705. Update in: Cochrane Database Syst Rev. 2021 Mar 24;3:CD013705. PMID: 32845525; PMCID: PMC8078202.
47. Schrom J, Marquez C, Pilarowski G, Wang CY, Mitchell A, Puccinelli R, Black D, Rojas S, Ribeiro S, Tulier-Laiwa V, Martinez J, Payan J, Rojas S, Jones D, Martinez D, Nakamura R, Chamie G, Jain V, Petersen M, DeRisi J, Havlir D. Comparison of SARS-CoV-2 Reverse Transcriptase Polymerase Chain Reaction and BinaxNOW Rapid Antigen Tests at a Community Site During an Omicron Surge : A Cross-Sectional Study. Ann Intern Med. 2022 May;175(5):682-690. doi: 10.7326/M22-0202. Epub 2022 Mar 15. PMID: 35286144; PMCID: PMC8943844.
48. Ibarrondo FJ, Fulcher JA, Goodman-Meza D, Elliott J, Hofmann C, Hausner MA, Ferbas KG, Tobin NH, Aldrovandi GM, Yang OO. Rapid Decay of Anti-SARS-CoV-2 Antibodies in Persons with Mild Covid-19. N Engl J Med. 2020 Sep 10;383(11):1085-1087. doi: 10.1056/NEJMc2025179. Epub 2020 Jul 21. Erratum in: N Engl J Med. 2020 Jul 23;: PMID: 32706954; PMCID: PMC7397184.
49. Schmerling, R. 2021. Which test is best for COVID-19? Harvard Health Publishing health.harvard.edu/blog/which-test-is-best-for-covid-19-2020081020734
50. Miles, D., M. Stedman, and A. Heald. 2020. Living with COVID-19: Balancing costs against benefits in the face of the virus. National Institute Economic Review 253: R60–R76 doi: 10.1017/nie.2020.30.
51. Godfrey-Smith, P. Covid heterodoxy in three layers. Monash Bioeth. Rev. 40, 17–39 (2022). doi: 10.1007/s40592-021-00140-6
sursa foto: ox.ac.uk
Vasile Astărăstoae 
„Datele din China de la începutul anului 2020 au oferit dovezi clare că COVID-19 avea o rată globală a letalității de 2,3% (la sfârșitul pandemiei a fost de 0,68 – 0,90%)”.
Cum a fost calculată la începutul pandemiei și cum a fost calculată la sfârșitul ei? La început, nimeni nu era vaccinat. La sfârșit, 70% din populația globală avea cel puțin o doză. Efectele vaccinării au vizat tocmai reducerea severității bolii celor vaccinați și implicit a numărului de morți dintre ei, deci implicit a numărului total de morți, deci a letalității COVID-19. Vaccinații au dezvoltat forme mai ușoare și, logic, din ei au murit mult mai puțini decât ar fi murit dacă ar fi fost nevaccinați.
V-am trimis acum ceva timp un răspuns prin e-mail, la articolul „Un fake news post COVID-19”, în care am inclus poza unui grafic și articolul sursă.
Așa arată diferența gravității bolii, între cei vaccinați și cei nevaccinați.
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10159344443715761&set=pb.572070760.-2207520000&type=3
ApreciazăApreciază
Despre purtarea măștii (precum și a fularului) precum și de ce te îmbolnăvești mai ușor când „te trage curentul” – umiditate vs. uscăciune a aerului, supraviețuirea virusului în astfel de condiții și reacția organismului la aceleași condiții (de mediu):
https://www.sciencenews.org/article/why-easier-catch-cold-flu-covid-winter?fbclid=IwAR0uz9vOntfkb3reIQKL9B7ZV4hXQDDbGp-cVYfo2ZP8nR_ma2taVH26B5Y
„Cu toate acestea purtarea măștii în mediu extern sau în interior a fost impusă comunității deși nu au contribuit la reducerea semnificativă a transmiterii virusurilor respiratorii”.
Dacă n-a contribuit cât ar fi trebuit, o fi fost și din cauză că măsura n-a fost respectată, cu toată „impunerea” formală. Am experiență proprie, atât de la locul de muncă, precum și de la un spital, unde, în indiferența totală a cadrelor medicale și a personalului de pază, lumea era lăsată să se înghesuie la rând la tiraj, cu sau fără mască. Să fi fost din cauză că acele cadre medicale știau deja de „ineficiența măștii”? Așa să fie și în cazul chirurgilor? Nici ei n-or fi purtând-o, din aceeași cauză? Iar la locul de muncă era mereu masa plină cu mâncare și băutură, ca să aibă lumea motiv să pretindă că tocmai mânca sau bea, de aceea nu poartă mască. Și o mai fi fost și din cauză că Statul n-a asigurat măști gratuite suficiente, astfel încât, pentru economie, lumea trebuia să le refolosească sau „să dea faliment” cumpărându-și tone de măști din banii proprii. Nu toată lumea și-a permis varianta a doua.
ApreciazăApreciază
Despre faptul că măștile au afectat mediul, e ca și cum ai spune că nu ar mai trebui folosite prezervative, din același motiv. Sau mănuși chirurgicale, mănuși de protecție sau orice mijloc de protecție, pentru că afectezi mediul. E, comunitatea internațională, atât de preocupată de poluarea mediului, încât preferă mai degrabă să bea apă la PET, decât de la robinet, dar să nu mai poarte măști de protecție, doar de dragul mediului? Mie mi se pare că cei care pun în față problema afectării mediului în acest caz sunt tocmai cei care strigau de zor, înainte, că încălzirea globală e o făcătură politică și nimic mai mult și că să nu mai fie deranjați cu constrângeri, pe tema ei.
ApreciazăApreciază
Ceea ce am remarcat in acea perioda, a fost regia unica a propagandei. Urmarind situatia pe Facebook (unde aveam contacte cu persoane din diferite tari), am vazut exact aceleasi mesaje in diferite limbi, cu exact acelasi tip de imagini, de multe ori cu aceleasi poze. Dezvaluirile (putine) facute de presa despre manipularile facute de guvernanti nu au starnit asa scandal cum ar fi trebuit. Ministrul sanatatii din Anglia care zicea ca vrea ca lumea sa faca pe ea de frica bolii, ministrul sanatatii in Italia care cerea Institutului Superior al Sanatatii italian sa modifice datele ca sa poata sa promoveze inchideri, Mario Draghi, primul ministru al Italiei, care declara „daca nu te vaccinezi mori sau faci pe altii sa moara. Te imbolnavesti, infectezi pe altii, el/ea se imbolnaveste, moare” fara sa uitam de Arafat in Romania. Propaganda a fracturat profund societatea, o fractura care se va vindeca greu. Vor trece cu greu peste asta si cei care au avut de suferit pentru restrictiile impuse (pierderi economice si sociale), si cei care au avut de suferit in urma vaccinurilor pentru efecte adverse sau pentru pierderea celor apropriati din causa vaccinurilor. Deja daca lumea nu ar uita aceste chestii ar fi o victorie. Din pacate lumea are memoria foarte scurta……
ApreciazăApreciază
„daunele mascării în masă a populației au inclus întreruperea comunicării verbale normale (cu consecințe grave pentru cei cu deficiențe de bază în acest domeniu), apariția sau agravarea unor afecțiuni respiratorii”
Am putut vedea cum s-a respectat legea cu mascarea, chiar în Parlament. Parlamentari cu măști transparente, care nu filtrau nimic, doar deviau fluxul de aer, dar permiteau să le fie văzută toată fața. Atunci ce garanție avem că oamenii de rând au respectat-o mai strict, că lor li s-a aplicat legea mai strict sau că ei și-au ținut masca pe figură „până la moarte”, când au văzut că nu pot fi înțeleși de ceilalți sau că purtarea măștii confecționate din cine știe ce material toxic îi face să tușească, mai degrabă decât să respire bine sau să le ofere vreo protecție? Chiar a stat câte un jandarm draconic lângă fiecare persoană și i-a dat amendă de fiecare dată când i-a căzut masca? Nu cred. A face mare tam-tam la TV pe tema asta e una, realitatea e alta. Știm cu toții isteria nejustificată care i-a molipsit pe foarte mulți, din ambele „tabere”, nu numai dintr-una. Când au avut atâtea exemple de profesori universitari de Drept sau de orice altceva, porniți la război împotriva „botniței”, cum să se conformeze mai mult, niște „nimeni”?
Apariția sau agravarea de afecțiuni respiratorii au fost efecte chiar și ale COVID. Inclusiv „sechelele” numite „COVID lung”.
https://www.nature.com/articles/d41586-023-04088-x
ApreciazăApreciază
”daune economice legate de miliardele de dolari cheltuite pe măști”
Administrarea economică a pandemiei nu ține de eficiența medicală a mijloacelor de protecție. Dacă pandemia ar fi fost planificată, poate daunele ar fi fost mai mici. Când ești pus în situația să stingi un incendiu și nu ești pregătit cu cele mai eficiente materiale la îndemână, e de înțeles că vei avea „daune” și că nu ai nici timpul și nici aceeași capacitate pe care le-ai avea în condiții normale să meditezi adânc la cea mai bună soluție, înainte de a acționa. Dacă lucrul ăsta s-a întâmplat absolut peste tot, înseamnă că e la fel de natural precum infectarea cu virusul.
ApreciazăApreciază
„Mai mult, există studii care afirmă, astăzi, că o durată mai scurtă sau intervenții mai puțin stricte (de exemplu, mai puține restricții asupra activităților în aer liber, mai puține închideri de școli sau mai puține intervenții ale poliției) ar fi produs rezultate mult mai bune (29, 30).”
După război, mulți viteji se-arată.
Ce știm acum nu știam atunci, deci n-aveam cum să facem atunci ce-am face acum.
ApreciazăApreciază
„există studii care afirmă, astăzi, că o durată mai scurtă sau intervenții mai puțin stricte (de exemplu, mai puține restricții asupra activităților în aer liber, mai puține închideri de școli sau mai puține intervenții ale poliției) ar fi produs rezultate mult mai bune (29, 30).”
Nu arată, ci susțin. De arătat acum, ce s-ar fi întâmplat atunci, n-au cum.
Faptul că „există studii” nu e același lucru cu „toată lumea (științifică) e de acord că”.
(Pentru comparație – vorbesc de tipul de logică pe care o folosiți – vă dau exemplul cu „cauzele încălzirii globale”, pentru care nu „există studii care arată că”, ci „marea majoritate a lumii științifice e de acord că” ea are cauze antropice. Asta însemnând peste 95%. Poate fi chiar mai mult, dar aproximeze în minus, ca să fiu sigură că nu greșesc.)
ApreciazăApreciază
„Exemplele de intervenții cu dovezi minime sau fără dovezi de beneficii semnificative includ () controlul la intrare și ieșire (de exemplu, verificarea temperaturii) și utilizarea ecranelor din plastic.”
Care e rolul ecranelor de plastic de la farmacii, care separă farmaciștii de cumpărători, dacă nu există beneficii semnificative?
Legat de verificarea temperaturii, nici „paguba” nu cred să fi fost prea mare, din moment ce toate temperaturile erau de obicei normale și nu cred să fi suferit cineva de pe urma faptului că i s-a măsurat temperatura greșit.
„Beneficiu” a existat, totuși. S-a descoperit că temperatura normală a corpului uman a scăzut, de-a lungul timpului, nemaifiind aceeași acum, ca altădată. Nu știu dacă asta se știa chiar dinainte de pandemie.
Faptul că s-a impus obligația comercianților sau a instituțiilor să se doteze cu termometre, iar personalul de pază să efectueze și operația de măsurare a temperaturii, nu e cu nimic diferit de orice altă impunere legală care li se face „de dragul tuturor”, al „comunității” și nu al lor înșiși și pe care ei o adoptă doar pentru a-și putea desfășura activitatea și în continuare. Și, la fel ca întotdeauna, nu toți o respectă. Deci (în general) când judecăm efectele practice ale unei măsuri care teoretic ar trebui să funcționeze, ar trebui să ne punem problema și dacă ea a fost respectată 100%, cum prevedea teoria (sau legea). Absența beneficiilor nu dovedește mereu inoportunitatea unei măsuri, ci poate dovedi și faptul că ea n-a fost aplicată. Măcar să nu ne facem că nu vedem și talerul celălalt al balanței, doar de dragul de a-l îngreuna mai mult pe-al nostru.
ApreciazăApreciază
„Măsurile coercitive cvasiuniversale au creat daune cumulate enorme la nivel comunitar și individual (31, 32, 33).”
Daunele cumulate nu pot fi separate, totuși, de daunele cauzate de prezența virusului însuși și de acțiunea lui în comunitate, pentru că toate au avut loc în același timp, suprapus. Nu avem experiența situației în care virusul ar fi fost lăsat „să zburde” absolut liber, ca să putem scădea daunele cauzate în acel caz, din daunele cauzate în cazul nostru, real. Atunci, da, am putea vorbi și de ce spuneți dvs. Prezența și acțiunea virusului în comunitate a reprezentat, însă, prima coerciție din lanț.
Să ne imaginăm și cazul „celălalt”: cum ar fi fost să iasă primul ministru sau președintele fiecărei țări și să spună: stați liniștiti, dragi cetățeni, nu se va întâmpla nimic rău; am văzut și noi că au murit niște oameni în China, e vorba de un virus absolut nou, nu știm nimic despre el, pe cine omoară, cum se transmite, cum se combate, dar dacă aveți răbdare și nu vă impacientați, continuându-vă viața mai departe exact ca până acum, cu ajutorul lui Dumnezeu vom studia cât mai bine virusul, pe îndelete, cum acționează, cum se transmite, etc. și vom lua măsuri de combatere a lui doar când vom fi 100% siguri (bazat pe studii științifice aprofundate, de lungă durată, pe numere mari de indivizi) că putem lua măsurile optime din pct. de vedere economic și al sănătății celor rămași în viață până atunci.
ApreciazăApreciază
„Lockdown-ul a condus la o creștere a violenței familiale și a infracționalității generale la nivel mondial (34, 35, 36, 37),deteriorarea sănătății mintale, perturbarea screening-ului și a asistenței medicale pentru bolile netransmisibile și creșteri semnificative ale factorilor de risc pentru sănătate, cum ar fi obezitatea și consumul excesiv de alcool (38). La nivel mondial, multe dintre aceste daune au fost suportate de adulții tineri, dar mai ales de copiii. În țările cu venituri mici și medii, a crescut numărul deceselor la cei cu vârsta sub 5 ani (care nu sunt cauzate de coronavirus), au existat milioane de căsătorii între copii și majori, întreruperi ale programelor non-COVID etc. Copiii din mai multe țări au suferit, de asemenea, pierderi semnificative în ceea ce privește școlarizarea din cauza închiderii prelungite a școlilor (39, 40).”
Iar virusul, săracul, n-a avut nicio „vină”, în toată „afacerea” asta. Pentru simplul motiv că el nu e decident politic și nici nu poate fi tras la răspundere, legal.
Există anumite cazuri, intitulate „de forță majoră”, când părțile unui contract „sunt iertate” de obligațiile pentru care în mod normal ar fi trase la răspundere. Nu e cazul nostru, aici, pentru că în junglă nu există contracte între părți, iar virusul n-a acționat pe bază de contract.
Știm că mortalitatea a fost mai mare, în pandemie, dar natalitatea cum a fost?
Toată lumea a avut de suferit în pandemie, dar să nu uităm că până și virusul însuși a avut de suferit, din războiul cu atâta populație. Parcă s-a mai îmblânzit, nu? A „ucis”, fie direct, fie indirect, s-a mai „săturat”, i-a mai scăzut din „furie”, văzând că oamenii mor și singuri, până și de frica lui, din propria lor prostie, fără să le fi făcut el niciun rău „fizic”, și parcă a devenit mai puțin amenințător acum și mai puțin letal. Plus că și-a luat propriul lui „tribut”, pe cei mai „slabi” dintre cei pe care i-a contaminat.
ApreciazăApreciază
„Aceasta deoarecerezultatele testelor de diagnosticare au marje mari de eroare (până la 20-30%) și depind de mulți factori, precum timpul de dezvoltare a bolii, calitatea probei, biologia pacientului, sensibilitatea testului etc. (44, 45, 46, 47, 48, 49), iar cei vaccinați anti-COVID nu numai că pot fi purtători de viruși, dar se pot îmbolnăvi. În schimb, aceste documente au încălcatautonomia persoanei, dreptul la viața privată și au produs discriminarea și stigmatizarea unui segment important din populație.”
Ne uităm la testele de depistare a drogurilor în trafic și la statisticile diferite rezultate de la diferite laboratoare din țară.
Ne mai uităm și la cazul Simonei Halep. https://www.digisport.ro/special/s-a-facut-liniste-in-sala-ion-tiriac-am-realizat-inca-o-data-ca-romanii-au-prea-multi-bani-inca-o-dovada-2821475
Deci, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere.
Nu ai cum să ceri mai multă știință de carte, mai multă acuratețe, precizie și rigoare, într-o situație de urgență, de amploare globală, sau mai multă chibzuială, decât ai în condiții normale, în viața de zi cu zi. Ci tocmai invers.
ApreciazăApreciază
„Cele mai mari daune le-a adus lockdown-ul libertăților cetățenești. Este un fapt regretabil că preocuparea față de libertăți a fost abandonată în ultimii ani, iar această realiniere preexistentă interacționează cu dezbaterile privind lockdown-ul. Preocuparea față de încalcarea drepturilor omului, efectele dezastruoase ale politicilor actuale au fost subiecte total neglijate în timpul pandemiei. Godfrey-Smith sublinia „Politica din ultimii ani a fost ghidată de epidemiologi și ofițeri din domeniul sănătății – oameni limitati, cu un accent profesionist pe un singur tip de rău… Rezultatul a fost suprimarea unor libertăți de bază” (51).”
La acest comentariu am o singură întrebare: bolnavii psihic sunt tot oameni? Ei au (aceleași) drepturi? Sau ei sunt decăzuți de ceilalți din drepturile umane care celorlalți nu le convine să li se ia, în momentul în care „oameni limitati, cu un accent profesionist pe un singur tip de rău” decid asta (doar) în cazul lor, decizie cu impact mult mai mic (insignifiant) pentru societate, evident, decât atunci când o asemenea decizie i se aplică fiecăruia? Ați răspuns parțial la această întrebare, în alt articol: e vorba de cei care „devin violenți”, deci reprezintă un pericol pentru cei din jur. Însă pentru astfel de cazuri există „organele legii”, care le pot aplica exact aceleași legi ca celorlalți, atunci când ei le încalcă. De ce, însă, ei trebuie să primească și tratament medical, „cu forța”? Cum apare „vaccinarea obligatorie” sau „obligativitatea vaccinării”, pe lângă injectarea de droguri care alterează starea psihică a unui individ, atenția, memoria, „cu forța”? Fie direct, prin forța fizică, fie prin constrângerea psihică directă, nemijlocită, bazată pe frică și teroare?
ApreciazăApreciază
„Încălcările esențiale s-au referit la () libertatea de exprimare, libertatea de credință, libera alegere a ocupației, libera alegere a unui act medical și confidențialitatea.”
Dacă se interzic înjurăturile, se încalcă libertatea de exprimare? „M***e PSD și toți votanții lor” reprezintă o pură opinie politică, exprimată liber, în virtutea acestui drept, motiv pentru care nu avem de ce să ne simțim deranjați la urechi sau la propria demnitate umană, din considerație pentru suprema libertate de exprimare a celuilalt?
Libertatea de credință nu se poate încălca prin interzicerea (oprirea temporară, de care toată lumea știe că are o cauză temporară și un scop care vizează societatea în ansamblu, nu numai comunitatea de credință) a întâlnirilor ritualice, care au la bază o credință comună. Mai ales când ea nu operează „după credință”, ci după numărul de persoane aflate într-o încăpere, mai mult de un sfert de oră.
Confidențialitatea, ați spus (în alt articol) că oricum nu există. Deci o putem separa cu totul de subiectul „pandemie”, dacă, tot, nu de-acolo se trage.
Prin „libera alegere a ocupației” nu știu la ce vă referiți. În orice caz, atunci când „pe piața muncii” nu există oferte pentru ocupația ta, în ce mai constă „libertatea de a-ți alege ocupația”? Nu în timpul vreunei pandemii, ci în vremuri „normale”. Deci, iarăși, de ce dăm vina pe pandemie pentru ceva care își are origini și în afara ei și care „nu are leac”?
ApreciazăApreciază
„Lockdown-ul a fost acceptat deoarece guvernele și specialiști limitați sau interesați au propagat ideea de frică de boală, (…) Singura explicație este că au fost corupți de puterea pe care au căpătat-o la debutul pandemiei și au dorit să o mențină propunând, (…), o „nouă normalitate”. Un „nou tip de democrație” în care există o putere necenzurată de cetățeni, cu blocaje sociale și politice impuse de poliție și armată, cu interdicții pentru cetățeni, cu sancțiuni aspre pentru nerespectarea politicilor restrictive de sănătate publică adică altfel spus o dictatură politico-medicală.”
Asta e deja un alt tip de frică, cu origini de dinainte de pandemie. Unii au etichetat-o „conspiraționism”. Putem recunoaște, deci, că au existat două tabere principale aflate în război, fiecare, cu frica ei, virusul fiind doar „pretextul”, din punctul de vedere al celorlalți. Pe această bază, putem admite că „virusul a fost creat special în acest scop”, pentru a crea contextul, reprezentat de pandemie. Însă putem face asta doar dacă ne aflăm printre cei (adică în tabăra) care minimizează importanța virusului, precum și cantitatea de „aleator” care poate interveni în desfășurarea unui astfel de „plan”, „bine pus la punct dinainte”, atunci când virusului „i se dă drumul” în populația de 8 miliarde, plus animalele și păsările cu care aceasta poate interacționa și interacționează, plus toate condițiile de mediu care influențează atât virusul, cât și acțiunea lui simultană alături de alte microorganisme. Deci, practic, se neagă existența lui Dumnezeu, atribuindu-se această supra-putere de proiectare și de control unui grup de oameni. Cei care neagă existența și implicarea neprevăzutului, neagă existența lui Dumnezeu. În același timp, îi neagă tot Lui puterea supremă pe care o are asupra întregului univers și implicit a tot ce se întâmplă pe pământ, ca și cum El și-ar fi delegat atribuțiile acelui grup de oameni și ar fi plecat la plimbare în alt univers (în concediu) sau la odihnă, „în ziua a șaptea”. Își neagă, de fapt, propria lor credință în El, care „îi vede și când stau acasă”, nu numai la biserică, „le vede” până și „gândurile” și „inimile”. 😎
ApreciazăApreciază
„În concluzie, lockdown-ul este un concept nou și periculos, un mod de a instaura un regim autoritar cu o justificare medicală.”
Înțelegem că e nou. Periculozitatea se referă la viitor. Nu îi puteam analiza efectul în același fel, înainte de a-l fi avut. Poate dvs. ați fi putut-o face, pentru că din ce ați constatat, v-a rezultat că ați avut dreptate tot timpul. Doar că în aceeași situație cu dvs. se află mai multă lume, chiar și de opinii contrare cu ale dvs., fie, doar pe alocuri, fie, prin mai multe. „Prin părțile esențiale.” 🙂
ApreciazăApreciază
„P.S.1. În pandemie, a existat o știre cu o femeie de 70 de ani din România, căreia i-au fugit găinile din curte, a ieșit în stradă să le recupereze (înafara orelor premise de autorități) și a fost amendată cu 5000 lei. A scăpat ieftin. În Marea Britanie, în aceiași perioadă, luptele cu bulgări de zăpadă în aer liber, au fost considerate foarte periculoase (deoarece ar facilita transmiterea virală!!!) așa că zece studenți, care au inițiat o luptă cu bulgări de zăpadă într-un parc, au fost amendați cu 10.000 de lire sterline fiecare.”
Ceva, tot au în comun cele două, deși doamna cu găina nu întâlnea ființe umane cu care să schimbe viruși, altele decât jandarmii. Sper că glumiți, totuși. Dacă nu, ar trebui să abordați pe larg (preventiv, că e mai bine înainte, decât în caz de urgență), ce rol are respectarea legilor și cine ar trebui să le respecte și cine nu. Pentru cine sunt valabile și pentru cine nu. Cine ar trebui să ia decizia? Dacă, doamna cu găinile ar fi fost „un flagrant”, și povestea ieșită în public ar fi fost despre jandarmul care, „aflat în exercițiul funcțiunii”, „s-a făcut că nu vede” („s-a considerat pe sine mai presus de lege” – un decident și nu un executant al ei), motiv pentru care mai multă lume „a îndrăznit”, ulterior, după care, jandarmul acela n-a mai fost suficient, pe zona lui, să „administreze legea” și ar fi trebuit să „solicite întăriri”, din altă zonă, că, altfel, „zona” lui ar fi devenit știre publică și alte zone similare ar fi apărut prin puterea exemplului, mediat de… nimeni altcineva decât aceleași mass media care ne-au adus la cunoștință despre amenda doamnei, respectiv a celor cu bulgări?!
ApreciazăApreciază
Toate comentariile dvs nu sunt doar e disecare rauvoitoare a textului, ci va dau de gol lipsa de viziune si intelegere a vietii ca un tot. Mai mult, egoismul fara margini a celor care vor societatea sa se muleze dupa vointa proprie, care este manipulata de fortele exterioare, pe care nu sunteti capabili a le sesiza, este imens.
In primul an al declansarii operatiunii, mai era de inteles aceasta orbire, dar dupa 4 ani sa continuati pe acest calapod denota pierderea oricarui contact cu realitatea.
Dl. dr. a dat dovada de un echilibru in evaluarea situatiei care ar trebui perceput ca un exemplu de urmat. Cu toate acestea, constat, in mod durerors, ca acest text, pe care l-ati disecat cu atat sarguinta, nu i-ati inteles mesajul, mai mult, ati cautat cu reavointa sa-i deturnati sensul pentru toti cei care va impartasesc viziunea bolnava pe care o exhibati in toate aceste comentarii.
Nu pot sa nu ma intreb daca faceti asta ca ocupatie remunerata sau ca idiot util in implementarea noului sistem social distopic spre care ne indreptam cu pasi accelerati!
ApreciazăApreciază
Dacă le răspunzi idioților, riști să fii catalogat ca ei. Dacă un idiot moderează o pagină, n-ai de unde să știi, dinainte.
ApreciazăApreciază